|
Lectionarul Roman. Timpul Postului Mare
DUMINICA A V-A DIN POSTUL MARE
- LITURGHIE LA ALEGERE -
Această Liturghie poate fi folosită în orice zi din cursul acestei săptămâni, mai ales în anii B şi C, când în duminica a V-a din Postul Mare nu se citeşte Evanghelia despre Lazăr.
LECTURA I S-a întins peste el. Şi trupul copilului s-a încălzit.
Citire din cartea a doua a Regilor 4,18b-21.32-37
Într-o zi, fiul Sunamitei s-a dus la tatăl său, la secerători,
18b şi i-a zis tatălui său:
„Vai! Mă doare capul! Vai! Mă doare capul!”
Tatăl i-a zis slujitorului său:
19 „Ia-l şi du-l la mama sa!”
20 Slujitorul l-a luat şi l-a dus la mama sa.
Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale până la amiază,
apoi a murit.
21 Ea s-a suit în camera de sus,
l-a culcat pe patul pe care dormise omul lui Dumnezeu,
a închis uşa şi a ieşit.
32 Când Elizeu a intrat în casă,
a văzut copilul mort, întins pe patul lui.
33 Elizeu s-a închis în camera unde era copilul
şi s-a rugat Domnului.
34 Apoi s-a suit şi s-a culcat pe copil;
şi-a pus gura pe gura lui, ochii pe ochii lui, mâinile pe mâinile lui
şi s-a întins peste el.
Şi trupul copilului s-a încălzit.
35 Elizeu s-a sculat şi s-a plimbat încoace şi încolo prin cameră,
apoi s-a suit iarăşi şi s-a întins pe copil de şapte ori.
Copilul a căscat şi a deschis ochii.
36 Elizeu l-a chemat pe slujitorul său şi i-a zis:
„Cheam-o pe mama copilului!”
El a chemat-o şi a venit la Elizeu, care i-a zis:
„Ia-ţi fiul!”
37 Ea s-a apropiat şi s-a aruncat la picioarele lui
şi s-a înclinat până la pământ.
Apoi şi-a luat fiul şi a ieşit.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 16,1.6-7.8b şi 15 (R.: 15b)
R.: Mă voi bucura, Doamne,
de vederea feţei tale.
1 Ascultă-mă, Doamne, şi fă-mi dreptate,
ia aminte la strigătele mele;
pleacă-ţi urechea la rugăciunea mea
rostită cu buze neprefăcute. R.
6 Strig către tine, Dumnezeule, căci tu mă asculţi;
pleacă-ţi urechea spre mine şi ascultă cuvintele mele.
7 Arată-ţi bunătatea cea minunată,
tu care cu dreapta ta îi scapi de duşmani
pe cei care se încred în tine. R.
8b Ocroteşte-mă la umbra aripilor tale.
15 Eu în nevinovăţie voi privi faţa ta,
dis-de-dimineaţă voi contempla cu nesaţ chipul tău. R.
VERS LA EVANGHELIE In 11.25a.26
Eu sunt învierea şi viaţa, spune Domnul;
cine crede în mine nu va muri în veci.
EVANGHELIA Eu sunt învierea şi viaţa.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan 11,1-45
1 În timpul acela,
era în Betania, satul Martei şi al Mariei, sora ei,
un om bolnav cu numele de Lazăr.
2 Maria era aceea care l-a uns pe Domnul cu miresme
şi i-a şters picioarele cu părul ei,
iar Lazăr cel bolnav era fratele ei.
3 Surorile au trimis vorbă la Isus:
„Doamne, iată, acela pe care îl iubeşti este bolnav”.
4 Dar Isus, auzind aceasta, a zis:
„Boala aceasta nu aduce moartea; ea este spre slava lui Dumnezeu,
pentru ca prin ea să fie preamărit Fiul lui Dumnezeu”.
5 Isus îi iubea pe Marta, pe sora ei Maria şi pe Lazăr.
6 Totuşi, după ce a auzit că Lazăr este bolnav,
a mai zăbovit două zile în locul în care era;
7 apoi a zis ucenicilor: „Să mergem iarăşi în Iudeea”.
8 Ucenicii i-au spus:
„Învăţătorule, puţin mai înainte iudeii căutau să te ucidă cu pietre
şi tu te duci din nou acolo?”
9 Isus le-a răspuns:
„Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi?
10 Dacă umblă cineva ziua, nu se poticneşte,
pentru că vede lumina acestei lumi;
dar dacă umblă noaptea se poticneşte,
pentru că nu are lumina în el”.
11 După aceste cuvinte le-a zis:
„Lazăr, prietenul nostru, doarme,
dar mă duc să-l trezesc din acest somn”.
12 Ucenicii i-au zis:
„Doamne, dacă doarme, are să se facă bine”.
13 Isus vorbise despre moartea lui,
dar ei credeau că vorbeşte despre odihna somnului.
14 Atunci Isus le-a spus pe faţă:
15 „Lazăr a murit şi mă bucur pentru voi că n-am fost acolo,
pentru ca voi să credeţi. Dar să mergem la el!”
16 Atunci Toma, zis Geamănul, a spus celorlalţi ucenici:
„Să mergem şi noi să murim cu el!”
17 Când a ajuns Isus l-a găsit pe Lazăr de patru zile în mormânt.
18 Şi fiindcă Betania era aproape de Ierusalim,
la mai puţin de trei kilometri,
19 mulţi iudei veniseră la Marta şi la Maria
ca să le aline pentru moartea fratelui lor.
20 Când a auzit Marta că vine Isus, i-a ieşit în întâmpinare,
în timp ce Maria a rămas în casă.
21 Marta i-a zis lui Isus:
„Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
22 Dar ştiu că şi acum Dumnezeu îţi va da tot ce îi vei cere”.
23 Isus i-a răspuns: „Fratele tău va învia”.
24 I-a spus Marta: „Ştiu că va învia, la înviere, în ziua de apoi”.
25 Isus i-a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa;
cine crede în mine, chiar dacă moare, va trăi.
26 Şi oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci. Crezi tu aceasta?”
27 Ea a răspuns:
„Da, Doamne, eu cred că tu eşti Cristos,
Fiul lui Dumnezeu, care ai venit în lume”.
28 După ce a spus aceste cuvinte,
s-a dus şi a chemat-o pe sora ei, Maria, spunându-i în şoaptă:
„A venit învăţătorul şi te cheamă”.
29 Maria, cum a auzit, s-a sculat repede şi s-a dus la el,
30 căci Isus nu intrase încă în sat,
ci era tot în locul unde îl întâmpinase Marta.
31 Iudeii, care erau cu Maria în casă şi o alinau,
când au văzut-o sculându-se repede şi ieşind,
au mers după ea, crezând că se duce la mormânt,
ca să plângă acolo.
32 Maria, când a ajuns în locul unde era Isus şi l-a văzut,
s-a aruncat la picioarele lui şi i-a spus:
„Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit”.
33 Isus când a văzut-o cum plânge
şi cum plâng şi iudeii care au venit cu ea,
a fost profund mişcat
34 şi a întrebat:
„Unde l-aţi pus?”
I-au răspuns: „Doamne, vino şi vezi!”
35 Şi lui Isus i-au dat lacrimile.
36 Atunci iudeii au spus: „Iată cât de mult îl iubea!”
37 Dar unul dintre ei a zis:
„El care a deschis ochii orbului din naştere
nu putea face ca Lazăr să nu moară?”
38 Din nou fiind adânc mişcat, Isus a mers la mormânt.
Mormântul era o grotă,
la intrarea căreia era aşezată o piatră.
39 Isus le-a zis: „Daţi piatra la o parte!”
Marta, sora răposatului, i-a zis:
„Doamne, miroase deja, căci e mort de patru zile”.
40 Isus i-a zis:
„Nu ţi-am spus, că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
41 Au dat deci piatra la o parte.
Isus şi-a ridicat ochii spre cer şi a zis:
„Tată, îţi mulţumesc că m-ai ascultat.
42 Eu ştiam că tu mă asculţi întotdeauna,
dar vorbesc astfel pentru poporul care stă împrejur
ca să creadă că tu m-ai trimis”.
43 După ce a spus aceste cuvinte, a strigat cu glas puternic:
„Lazăre, vino afară!”
44 Şi a ieşit mortul cu mâinile şi picioarele înfăşurate
şi cu faţa acoperită cu un ştergar.
Isus le-a zis:
„Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!”
45 Văzând cele săvârşite de Isus,
mulţi dintre iudeii care veniseră la Maria, au crezut în el.
Cuvântul Domnului
|
|
|
