|
Timpul de peste an. Saptamanile I-XVII. An 2. Lectionarul Roman
LUNI - SĂPTĂMÂNA A VIII-A DIN TIMPUL DE PESTE AN
- ANUL 2 -
LECTURA A II-A Voi îl iubiţi pe Cristos fără să-l fi văzut.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru 1,3-9
3 Binecuvântat să fie Dumnezeu
şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos.
În marea lui îndurare, el ne-a renăscut,
prin învierea din morţi a lui Isus Cristos, la o speranţă vie,
4 pentru o moştenire nepieritoare, neîntinată, care nu se veştejeşte,
rezervată în ceruri pentru voi.
5 Prin credinţă, voi sunteţi păstraţi de puterea lui Dumnezeu,
ca să ajungeţi la mântuirea care se va arăta în vremea de apoi.
6 Pentru aceasta vă bucuraţi,
deşi este de trebuinţă
ca să fiţi încercaţi pentru puţină vreme de diferite suferinţe,
7 pentru ca valoarea credinţei voastre,
mai preţioasă decât aurul pieritor, care se încearcă în foc,
să devină un motiv de laudă, de glorie şi cinste
la venirea lui Isus Cristos.
8 Pe el, fără să-l fi văzut, îl iubiţi;
fără a-l vedea, dar crezând într-însul,
voi tresăriţi de o bucurie nespusă şi strălucită,
9 siguri fiind că veţi ajunge la scopul credinţei voastre,
care este mântuirea sufletelor.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 110,1-2.5-6.9 şi 10c (R.: 5b)
R.: Domnul nu uită niciodată
de legământul său.
1 Voi lăuda pe Domnul din toată inima,
în mijlocul comunităţii, în adunarea celor drepţi.
2 Mari sunt lucrările Domnului,
vrednice de luat în seamă de către toţi cei care le iubesc. R.
5 El le dă hrană celor ce se tem de el;
îşi aduce aminte întotdeauna de legământul său.
6 Prin faptele sale şi-a arătat puterea faţă de poporul său
dându-i ca moştenire ţinuturile popoarelor. R.
9 El trimite poporului său mântuirea,
aşază în veci legământul său:
sfânt şi vrednic de închinare este numele lui!
10c Slava lui este veşnică! R.
ALELUIA 2 Cor 8,9
(Aleluia) Isus Cristos, deşi era bogat, s-a făcut sărac,
pentru ca prin sărăcia lui noi să ne îmbogăţim. (Aleluia)
EVANGHELIA Vinde tot ce ai şi urmează-mă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu 10,17-27
17 În timpul acela,
pe când Isus era gata să plece la drum,
a alergat la el un om,
a căzut în genunchi înaintea lui şi l-a întrebat:
„Învăţătorule bun,
ce trebuie să fac pentru ca să moştenesc viaţa veşnică?”.
18 Isus i-a răspuns: „Pentru ce mă numeşti bun?
Nimeni nu este bun decât unul singur: Dumnezeu!
19 Cunoşti poruncile:
să nu ucizi, să nu săvârşeşti adulter, să nu furi,
să nu dai mărturie falsă, să nu înşeli pe nimeni,
cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta!”.
20 El i-a răspuns:
„Învăţătorule, toate aceste porunci le-am păzit din tinereţe”.
21 Atunci Isus, fixându-l cu privirea, l-a îndrăgit şi i-a spus:
„Un singur lucru îţi mai lipseşte:
Mergi, vinde tot ce ai, împarte la săraci şi vei avea comoară în cer;
apoi vino şi urmează-mă!”.
22 Dar la auzul acestor cuvinte,
el s-a întristat şi a plecat mâhnit, căci avea multe bogăţii.
23 Isus s-a uitat împrejur şi a zis ucenicilor săi:
„Cât de greu va fi pentru cei care au bogăţii
să intre în împărăţia lui Dumnezeu!”.
24 Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele lui.
Dar Isus a luat cuvântul din nou şi le-a zis:
„Copiii mei, cât de greu se intră în împărăţia lui Dumnezeu!
25 Mai uşor este să treacă o cămilă prin urechea unui ac,
decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu”.
26 Ucenicii au rămas şi mai uimiţi şi au zis unii către alţii:
„Atunci cine se mai poate mântui?”.
27 Isus s-a uitat la ei şi le-a răspuns:
„Lucrul acesta este cu neputinţă pentru oameni,
dar nu pentru Dumnezeu.
Căci pentru Dumnezeu toate sunt cu putinţă”.
Cuvântul Domnului
|
|
|
