| Home | DonBosco.ro |

 

Salezienii lui Don Bosco in Romania

 

Miercuri - săptămâna a II-a

Laudele


 
V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.
R. Doamne, grăbeşte-te să mă ajuţi.
V. Slavă Tatălui, şi Fiului, *
      şi Sfântului Duh.
R. Precum era la început, şi acum, şi pururea, *
      şi în vecii vecilor. Amin.  Aleluia.
 
IMNUL
 
Doamne, mâna-ţi creatoare cerul l-a umplut de stele;
Ca să lumineze noaptea, ai pus luna printre ele.
Ca să lumineze ziua, iarăşi mâna ta slăvită
A pus soarele pe boltă, aşezându-l pe orbită.
 
Se retrage, ruşinată, noaptea tristă şi obscură;
Umple soarele văzduhul de lumină şi căldură.
Părăsim şi noi în grabă tihna patului trândavă
Şi spre Domnul, salvatorul, înălţăm un imn de slavă.
 
În splendoarea-i aurită astrul zilei admirându-l,
Către tine, Soare veşnic, ni se-nalţă-acuma gândul.
Bolta-naltă şi senină ne înalţă către tine;
Tu din noi alungă norii, fă-ne feţele senine.
 
Vrem să facem cu plăcere, astăzi, Doamne, a ta vrere;
Liberează-ne de vraja bucuriei efemere.
Nu lăsa ca patimi oarbe glasul minţii să-l sufoce,
Ci ne-ajută să-mplinim tot ce ne spune a ta voce.
 
Iar când soarele pământul în potop de raze-l scaldă,
Să ne fie-n piept credinţa mai puternică, mai caldă,
Şi speranţa mântuirii bucurie ne inspire.
Mai temeinică să fie legătura de iubire.
 
Te rugăm cu umilinţă şi cu fruntea jos plecată;
Ne ascultă rugăciunea, milostive, veşnic Tată,
Tu ce-n cer domneşti cu Fiul, cel cu tine de o fire
Şi cu Duhul Sfânt ce-n lume e izvorul de iubire. Amin.
 
PSALMODIA
 
      Ant. 1 Dumnezeule, calea ta este sfântă; care dumnezeu este atât de mare ca Dumnezeul nostru?
 
Psalmul 76 (77)
Amintirea faptelor lui Dumnezeu
 
Suntem apăsaţi de necazuri din toate părţile, dar nu suntem striviţi (2Cor 4,8).
 
Îmi îndrept glasul spre Domnul şi strig, †
Îmi îndrept glasul spre Dumnezeu *
Şi el îşi pleacă urechea spre mine.
În ziua încercării mele l-am căutat pe Dumnezeu, †
mi-am ridicat mâinile mele toată noaptea
şi am obosit; *
sufletul meu refuză orice mângâiere.
Îmi aduc aminte de Dumnezeu şi gem, *
Mă frământ şi duhul mi se sfârşeşte!
 
Ai ţinut deschise pleoapele ochilor mei, *
Sunt tulburat şi nu pot să vorbesc.
M-am gândit la zilele de demult, *
La anii veacurilor de odinioară.
Noaptea îmi revine un cântec în inimă, *
Mă gândesc la el şi sufletul meu se întreabă:
 
Oare Domnul ne va respinge pentru vecie, *
Nu va mai fi niciodată binevoitor faţă de noi?
Oare a încetat pentru totdeauna îndurarea lui, *
S-a sfârşit cuvântul lui din neam în neam?
A uitat oare Dumnezeu milostivirea *
Ori şi-a închis iubirea sa în mânie?
 
Şi am zis: „Aceasta este rana mea: *
Dreapta Celui Preaînalt a slăbit!”
Îmi voi aminti faptele Domnului *
Şi îmi voi aminti de la capăt minunile lui.
Mă voi gândi la toate lucrările tale, *
Voi medita la toate faptele tale minunate.
 
Dumnezeule, calea ta este sfântă! *
Care dumnezeu este atât de mare
Ca Dumnezeul nostru?
Tu eşti Dumnezeul care faci minuni, *
Tu ţi-ai arătat puterea printre popoare.
Cu puterea ta ai eliberat poporul tău, *
Pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif.
 
Te-au văzut apele, Dumnezeule, †
Te-au văzut apele şi s-au tulburat *
Şi adâncurile s-au mişcat.
Norii au revărsat ape, †
Cerurile au dat drumul la tunete *
Şi săgeţile tale au ţâşnit în toate direcţiile.
Glasul tunetului tău se rostogolea în vârtej †
Şi fulgerele tale luminau lumea; *
Pământul s-a tulburat şi s-a cutremurat.
 
În mare este calea ta, †
Şi cărările tale în ape multe *
Şi urmele tale nu se cunosc.
Ai călăuzit poporul tău ca pe o turmă, *
Cu mâna lui Moise şi a lui Aron.
 
      Ant. Dumnezeule, calea ta este sfântă; care dumnezeu este atât de mare ca Dumnezeul nostru?
 
      Ant. 2 Inima mea se bucură în Domnul; el înjoseşte şi tot el înalţă.
 
Cântarea          1Sam 2,1-10
Dumnezeu e bucuria celor smeriţi
 
I-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei smeriţi; pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri (Lc 1,52-53).
 
Inima mea se bucură în Domnul *
Şi mi-am înălţat fruntea în Dumnezeul meu;
Mi s-a deschis gura larg împotriva duşmanilor mei, *
Căci m-am bucurat de mântuirea ta.
 
Nimeni nu este sfânt ca Domnul †
Şi nu este altul în afară de tine, *
Nu este stâncă precum Dumnezeul nostru.
Nu înmulţiţi vorbele de mândrie, *
Să nu mai iasă cuvinte de îngâmfare din gura voastră.
Căci Domnul este Dumnezeu atotştiutor, *
Şi toate faptele de el sunt cântărite.
 
Arcul celor puternici s-a sfărâmat, *
Iar cei slabi s-au încins cu putere.
Cei sătui s-au robit pentru pâine, *
Iar cei flămânzi nu mai îndură foame.
Chiar cea sterilă a născut de multe ori, *
Iar cea cu mulţi copii a devenit neputincioasă.
 
Domnul nimiceşte şi tot el dă viaţă, *
El trimite în locuinţa morţilor
Şi tot el scoate de acolo.
Domnul face sărac şi tot el îmbogăţeşte, *
El înjoseşte şi tot el înalţă.
Domnul ridică din ţărână pe cel sărman *
Şi din gunoi pe cel lipsit,
Ca să-i aşeze alături de cei mari *
Şi să le dea ca moştenire un tron de glorie;
Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului *
Şi el a aşezat lumea deasupra lor.
 
El păzeşte picioarele credincioşilor săi, †
Iar cei nelegiuiţi vor amuţi în beznă, *
Căci omul nu învinge prin propria forţă.
 
Domnul îi va zdrobi pe vrăşmaşi, *
El va tuna din cer asupra lor.
Domnul va judeca marginile pământului, †
Îi va da regelui său putere *
Şi va înălţa fruntea unsului său.
 
      Ant. Inima mea se bucură în Domnul; el înjoseşte şi tot el înalţă.
 
      Ant. 3 Domnul stăpâneşte, să se bucure pământul. †
 
Psalmul 96 (97)
Gloria lui Dumnezeu
 
Acest psalm se referă la Mântuitorul lumii şi la credinţa tuturor neamurilor în el (Sf. Atanasiu).
 
Domnul stăpâneşte, să se bucure pământul, *
† toate insulele să tresalte de veselie.
Norii şi negura îl înconjoară, *
Dreptatea şi judecata sunt temelia tronului său.
Focul merge înaintea lui *
Şi îi mistuie pe potrivnicii săi de jur împrejur.
Fulgerele sale luminează lumea: *
Pământul le vede şi se cutremură.
Munţii se topesc ca ceara înaintea Domnului, *
Înaintea stăpânului a tot pământul.
Cerurile vestesc dreptatea lui *
Şi toate popoarele îi văd mărirea.
 
Să fie făcuţi de ruşine
Toţi cei care slujesc la chipuri cioplite, †
Cei care se laudă cu idolii. *
Să cadă în genunchi în faţa lui toţi zeii.
Sionul aude şi se bucură †
Şi fiicele lui Iuda tresaltă de bucurie *
Pentru judecăţile tale, Doamne.
Căci tu, Doamne,
Eşti Cel Preaînalt peste tot pământul *
Şi tu eşti cu mult mai presus decât toţi zeii.
 
Voi, care-l iubiţi pe Domnul, urâţi răul! †
El păzeşte sufletele credincioşilor săi, *
Îi va elibera din mâna păcătoşilor.
Pentru cel drept a răsărit lumina, *
Şi pentru cei cu inima curată, bucuria.
Bucuraţi-vă, voi, drepţilor, în Domnul *
Şi preamăriţi memoria sfinţeniei sale.
 
      Ant. Domnul stăpâneşte, să se bucure pământul.
 
LECTURA SCURTĂ              Rom 8,35.37
 
Cine ne va despărţi de iubirea lui Cristos? Oare necazul, sau strâmtoarea, sau persecuţia, sau foametea, sau lipsa de haine, sau primejdia, sau sabia? Dar în toate acestea noi suntem mai mult decât învingători prin cel care ne-a iubit.
 
RESPONSORIUL SCURT
 
R. Îl binecuvântez pe Domnul * în toată vremea. Îl binecuvântez.
V. Pururi lauda lui în gura mea, * în toată vremea. Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh. Îl binecuvântez.
 
      Antifona la Benedictus: În sfinţenie să-i slujim Domnului în toate zilele vieţii noastre.
 
Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *
pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său,
şi ne-a înălţat o putere de mântuire *
în casa lui David, slujitorul său,
precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi *
care au fost în vechime.
Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri *
şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
 
Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri *
şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt.
De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, *
că ne va dărui harul
ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, *
să-i slujim fără teamă,
în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, *
în toate zilele vieţii noastre.
 
Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, *
căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale,
pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii *
întru iertarea păcatelor,
prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, *
cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime
ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii*
şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii.
 
Slavă Tatălui, şi Fiului, *
şi Sfântului Duh.
Precum era la început, şi acum, şi pururea, *
şi în vecii vecilor. Amin.
 
RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ
 
Binecuvântat să fie Dumnezeu, mântuitorul nostru, care a făgăduit că va rămâne cu Biserica sa în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor. De aceea, aducându-i mulţumire, să-l rugăm:
Doamne, rămâi cu noi!
Rămâi cu noi, Doamne, ziua întreagă:
- să nu asfinţească niciodată pentru noi soarele harului tău.
Îţi consacrăm ca ofrandă ziua aceasta:
- dă-ne harul să nu facem şi să nu încuviinţăm nici un rău.
Darul luminii tale să ne învăluie ziua întreagă, Doamne,
- ca să fim sarea pământului şi lumina lumii.
Iubirea Duhului tău Sfânt să ne călăuzească inimile şi buzele,
- ca să fim statornici pururi în dreptatea şi în lauda ta.
 
            Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta, facă-se voia ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită ci ne mântuieşte de cel rău. Amin.
 
RUGĂCIUNEA DE ÎNCHEIERE
 
Revarsă, te rugăm, Doamne, în inimile noastre strălucirea luminii tale, ca să nu cădem în greşeală, ci să umblăm necontenit pe calea poruncilor tale.
      Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tău, care, fiind Dumnezeu, împreună cu tine vieţuieşte şi domneşte în unire cu Duhul Sfânt, în toţi vecii vecilor. Amin.
 
            Domnul să ne binecuvânteze, să ne apere de orice rău, şi să ne ducă la viaţa cea veşnică. Amin.